iminei

IMINÉI s.m. pl. Pantofi cu vârful ascuţit, purtaţi în trecut de ţărani; pantofi de modă turcească, cu căputa înconjurând călcâiul, făcuţi din marochin şi purtaţi odinioară de boieri. – Din tc. yemeni.

Trimis de baron, 24.10.2008. Sursa: DEX '98



iminéi s. m. pl., art. iminéii

Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



iminéi s.m. pl. – Bocanci, ciuboţele. tc. yemeni (Şeineanu, II, 226; Meyer 161), cf. ngr. γιαμενί "pînză de Persia", alb. jamuli, bg. emenija, sb. jemenije. Sensul primar este "din Yemen", cf. imeni, s.m. (înv., pînză de sac). -Der. imingiu, s.m. (înv., pantofar), din tc. yemenici.

Trimis de blaurb, 13.12.2007. Sursa: DER