ignicolor

ignicolór adj. m., pl. ignicolóri; f. sg. ignicolóră, pl. ignicolóre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



IGNICOLÓR, -Ă adj. (Rar) De culoarea focului. [cf. fr. ignicolore, lat. ignicolor < ignis – foc, color – culoare].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2005. Sursa: DN



IGNICOLÓR, -Ă adj. (Rar) De culoarea focului. [cf. fr. ignicolore, lat. ignicolor < ignis – foc, color – culoare].

Trimis de LauraGellner, 23.07.2006. Sursa: DN



IGNICOLÓR, -Ă adj. de culoarea focului. (< fr. ignicolore)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN