- hărhăti
- HĂRHĂTÍ, hărhătesc, vb. IV. intranz. (reg.; despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. ♦ refl. recipr. A se certa, a se sfădi. [var.: hărcătí vb. IV] – Din harhăt.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hărhătí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hărhătésc, imperf. 3 sg. hărhăteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hărhăteáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.