hârtiuţă

HÂRTIÚŢĂ, hârtiuţe, s.f. Diminutiv al lui hârtie (2); hârtioară. [pr.: -ti-u-] – Hârtie + suf. -uţă.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



HÂRTIÚŢĂ s. hârtioară.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



hârtiúţă s. f. (sil. -ti-u-), g.-d. art. hârtiúţei; pl. hârtiúţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic