huhura

huhura: HUHURÁ, húhur, vb. I. intranz. (reg.) 1. (Despre bufniţe; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei. 2. A chiui. – Formaţie onomatopeică.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HUHURÁ vb. v. chioti, chiui, hăuli, striga, ţipa.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

huhurá vb., ind. prez. 3 sg. huhureáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A HUHURÁ pers. 3 húhură intranz. (despre huhurezi, bufniţe) A scoate sunete înfundate şi monotone, caracteristice speciei; a face "hur-hur". /Onomat.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

HUHURÁ, húhur, vb. I. intranz. huhura 3. A necheza. (din hu¹)

Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER

Игры ⚽ Нужен реферат?

huhurez — HUHURÉZ, huhurezi, s.m. Numele a două păsări răpitoare de noapte, asemănătoare cu bufniţa, fără smocuri de pene pe cap, care scot un strigăt caracteristic şi trăiesc în scorburi de copaci; ciuhurez (Strix aluco şi urelensis). ♢ expr. A sta ca un… … Dicționar Român
chiuire — CHIUÍ vb. a chioti, a hăuli, a striga, a ţipa, (pop.) a iui, (reg.) a huhura, (prin Olt. şi Ban.) a hureza, (Transilv.) a ui. (chiuire de mama focului, la horă.) Trimis de siveco, 13.01.2009. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
hu — HU1 interj. Onomatopee care imită sunetul produs de anumite păsări, precum ciuhurezul sau cucuveaua. (onomat.; cf. fr. huer (= a ţipa pentru a stârni vânatul şi a l goni spre vânători) şi chat huant (= ciuhurez, ciuf pitic)) Trimis de tavi, 18.01 … Dicționar Român
huhureza — huhurezá vb. I (reg.) v. huhurá. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias