hrismă

hrísmă s. f., g.-d. art. hrísmei; pl. hrísme

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



hrísmă s.f. (înv.) mir.

Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR



hrísmă s.f. – Mir, untdelemn sfinţit. ngr. χρϊσμα. înv.

Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DER