ho

HO interj. 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele, mai ales caii. ♦ (fam.; de obicei la adresa unui vorbitor) Destul! stai! opreşte-te! ♦ (Rar) Strigăt cu care se îndeamnă vitele la mers. 2. (Repetat; cu accentul frazei pe al doilea element) Exclamaţie prin care se întăresc spusele cuiva. – Onomatopee.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



HO interj. opreşte!, stai!

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



HO interj. v. ajunge, atât, basta, destul, gata, isprăveşte, încetează, punct, sfârşeşte, stai, stop, termină.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



ho interj.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



HO interj. 1) (se foloseşte, de obicei prelungit, pentru a opri vitele) 2) fig. fam. (se foloseşte pentru a opri pe cineva) Destul; ajunge. /Onomat.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX