hipomanţie

HIPOMANŢÍE s.f. Practică a prezicerii (prezice) la vechii celţi, care se făcea după nechezatul şi după mişcările unor cai sacri. – Din fr. hippomancie.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



hipomanţíe s. f., art. hipomanţía, g.-d. hipomanţíi, art. hipomanţíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



HIPOMANŢÍE s.f. Pretinsă artă a prezicerii la vechii celţi, care se făcea după nechezatul şi mişcările unor cai sacri. [gen. -iei. / < fr. hippomancie, cf. gr. hippos – cal, manteia – prevestire].

Trimis de LauraGellner, 17.07.2006. Sursa: DN



HIPOMANŢÍE s. f. (la vechii celţi) artă a prezicerii după nechezatul şi mişcările unor cai sacri. (< fr. hippomancie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN