- hipertonie
- HIPERTONÍE, hipertonii, s.f. 1. Stare a unei soluţii hipertonice. 2. Creştere a tonusului muşchilor scheletici sau ai diferitelor organe interne şi a sistemului nervos vegetativ. 3. Hipertensiune. – Din fr. hypertonie.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HIPERTONÍE s. v. hipertensiune.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimehipertoníe s. f., art. hipertonía, g.-d. art. hipertoníei; pl. hipertoníi, art. hipertoníileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHIPERTONÍE f. 1) Stare patologică constând în creşterea excesivă a tonusului ţesuturilor. 2) Tensiune arterială superioară celei normale; hipertensiune. /<fr. hypertonieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXHIPERTONÍE s.f. 1. Hipertonicitate. 2. Creştere a tonicităţii unui organ sau ţesut. [gen. -iei. / < fr. hypertonie, cf. gr. hyper – peste, tonos – tensiune].Trimis de LauraGellner, 21.04.2005. Sursa: DNHIPERTONÍE s. f. creştere a tonicităţii unui organ sau ţesut. (< fr. hypertonie)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.