hidròxid — hi|drò|xid Mot Pla Nom masculí … Diccionari Català-Català
hidroxíd — s. m. (sil. mf. hidr ), pl. hidroxízi … Romanian orthography
kalipatron — KALIPATRÓN, kalipatroane, s.n. Cutie de tablă umplută cu hidroxid de potasiu şi încorporată în masca de protecţie, care serveşte la regenerarea aerului (prin reţinerea bioxidului de carbon şi a apei) şi care este folosită în mine. [Sil. tron] –… … Dicționar Român
merceriza — MERCERIZÁ, mercerizez, vb. I. tranz. A trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai mătăsoase, mai compacte şi mai rezistente. – Din fr. mercériser. Trimis de LauraGellner, 27.05.2004.… … Dicționar Român
mersolat — MERSOLÁT, mersolaţi, s.m. Produs obţinut prin tratarea mersolilor cu o soluţie concentrată de hidroxid de sodiu, folosit în industria textilă (pentru spălare, curăţire etc.). – Din fr. mersolates. Trimis de LauraGellner, 28.05.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
potasă — POTÁSĂ s.f. Carbonat, hidroxid sau clorură de potasiu. – Din fr. potasse. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 POTÁSĂ s. (chim.) 1. carbonat de potasiu, (înv.) sare de cenuşă, sare de leşie. 2. potasă caustică v. hidroxid de potasiu … Dicționar Român
sodă — SÓDĂ s.f. Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spălatul rufelor, vaselor etc. ♢ Sodă calcinată = carbonat de sodiu în stare anhidră. Sodă cristalizată = carbonat de sodiu cristalizat. Sodă caustică = hidroxid de sodiu. –… … Dicționar Român
hidrargilit — HIDRARGILÍT s.m. Hidroxid natural de aluminiu, de obicei alb, care este un important minereu de aluminiu. – Din fr. hydrargylite. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HIDRARGILÍT s. (min.) gibbsit. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
hidrat — HIDRÁT, hidraţi, s.m. 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (În sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri. – Din fr.… … Dicționar Român
litină — litínă s. f., g. d. art. litínei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic LITÍNĂ s.f. Oxid sau hidroxid de litiu. [< fr. lithine]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN LITÍNĂ s. f. hidroxid de litiu. (< … Dicționar Român
