hidroniu

HIDRÓNIU, hidronii, s.m. Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. – Din fr. hydronium.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



HIDRÓNIU s. (chim.) oxoniu.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



hidróniu s. m. (sil. -dro-) [-niu pron. -nĩu], art. hidróniul; pl. hidrónii, art. hidróniii (sil. -ni-ii)

Trimis de siveco, 07.08.2005. Sursa: Dicţionar ortografic



HIDRÓNIU s.m. (fiz.) Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. [< fr. hydronium].

Trimis de LauraGellner, 11.07.2006. Sursa: DN



HIDRÓNIU s. m. ion obţinut din unirea protonului cu o moleculă de apă. (< fr. hydronium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN