- hermeneutică
- HERMENEÚTICĂ s.f. Ştiinţa şi arta interpretării textelor vechi, în special biblice; ştiinţa exegezei. ♦ Ştiinţa sau metoda interpretării fenomenelor culturii spirituale. [var.: ermenéutică s.f.] – Din fr. herméneutique, germ. Hermeneutik.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HERMENEÚTICĂ s. ştiinţa exegezei.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimehermeneútică s. f. (sil. -neu-), g.-d. art. hermeneúticiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHERMENÉUTICĂ f. Ştiinţa care se ocupă cu interpretarea textelor vechi (biblice). [G.-D. hermeneuticii] /<fr. hermenéutique, germ. HermeneutikTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXHERMENEUTICĂ s.f. Disciplină (considerată şi artă) care se ocupă cu înţelegerea şi interpretarea monumentelor, cărţilor şi a textelor vechi. ♦ Teorie a interpretării semnelor ca elemente simbolice ale unei culturi. [var. ermeneutică s.f. / < fr. herméneutique, cf. gr. hermeneutike < hermeneuein – a interpreta, hermeneus – interpret].Trimis de LauraGellner, 04.03.2005. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.