heretisi

HERETISÍ, heretisesc, vb. IV. tranz. v. hiritisi.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



heretisí (heretisésc, heretisít), vb. – 1. A saluta, a de bineţe. – 2. A felicita. – var. hiritisi, firitisi. Mr. hiriţescu, hiritisescu. ngr. χαιρετίζω, de la χαιρετῶ "a saluta" (DAR; Gáldi, Dict., 195). sec. XVIII. – Der. hiritiseală (var. firitiseală), s.f. (felicitare); heretismă, s.f. (felicitare), din ngr. χαιρέτισμα, înv.; heretisanie, s.f. (înv., felicitare), din v. sb. heretisanije (cf. Vasmer, gr., 63).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER