heliotehnic

HELIOTÉHNIC, -Ă, heliotehnici, -ce, s.f., adj. 1. s.f. Tehnică de utilizare a energiei solare prin transformarea luminii naturale în curent electric cu ajutorul fotopilelor. 2. adj. De heliotehnică (1). [pr.: -li-o-] – Din fr. héliotechnique.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



heliotéhnic adj. m. (sil. -li-o-), pl. heliotéhnici; f. sg. heliotéhnică, pl. heliotéhnice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



HELIOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la heliotehnică. II. s. f. tehnică ce urmăreşte a transforma energia solară în curent electric cu ajutorul fotopilelor. (< fr. héliotechnique)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN