- hau
- HAU interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui sau urletul lupului. – Onomatopee.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hau/hau-háu interj.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHAU interj. (se foloseşte repetat pentru a reda lătratul câinelui sau urletul lupului). /Onomat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXháu interj. – Redă strigătele de chemare sau de bucurie, ca şi lătratul. – var. hău, hu. Creaţie expresivă, cf. aui. – Der. hăui (var. hăuli, hăuni, aoli), vb. (a ţipa; a chema în gura mare; a cînta; a urla); hăucăi, vb. (a lătra), cf. rut. kaukati; haulă, s.f. (casă mare pustie), numită astfel datorită ecoului pereţilor săi; haot, s.n. (Munt., zgomot, larmă); hău, s.n. (abis, prăpastie), din pricina ecoului (Cihac, II, 663 şi Philippide, Principii, 154 se gîndesc la o posibilă der. din ngr. χάος; DAR consideră etimonul necunoscut; Scriban porneşte de la mag. hó "zăpadă").Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.