- harcăt
- HÁRCĂT, harcăte, s.n. v. harhăt.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
hara — HÁRA: hara para adv. În neorânduială. ♢ A face hara para a) a produce dezordine; b) a face un lucru de mântuială. /Onomat. Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX hára interj. – Exprimă mîrîitul cîinelui, ca şi ideea de a sfîşia. Creaţie… … Dicționar Român
harhăt — HÁRHĂT, harhăte, s.n. (reg.) Hărmălaie. – Formaţie onomatopeică. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÁRHĂT, harhăte, s.n. (reg.) Gălăgie (produsă de strigăte, de glasuri amestecate), hărmălaie. [var.: hárcăt s.n.] – Onomatopee. Trimis de … Dicționar Român