- gâgâit
- GÂGÂÍT, gâgâituri, s.n. Faptul de a gâgâi; strigăt caracteristic scos de gâşte (şi de raţe); gâgâitură, gâgâire. – v. gâgâi.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GÂGÂÍT s. gâgâire, gâgâitură. (gâgâit gâştelor.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimegâgâít s. n., pl. gâgâíturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGÂGÂÍT gâgâituri n. 1) v. A GÂGÂI. 2) Sunet caracteristic scos de gâşte. /v. a gâgâiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.