gâfâitor

GÂFÂITÓR, -OÁRE, gâfâitori, -oare, adj. (Despre respiraţie, voce etc.) Cu gâfâieli. [pr.: -fâ-i-] – Gâfâi + suf. -tor.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



gâfâitór adj. m. (sil. -fâ-i-), pl. gâfâitóri; f. sg. şi pl. gâfâitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GÂFÂIT//ÓR gâfâitoroáre (gâfâitoróri, gâfâitoroáre) (despre respiraţie, voci) Care este însoţit de gâfâieli; cu gâfâieli. /a gâfâi + suf. gâfâitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX