- gâdilătură
- GÂDILĂTÚRĂ, gâdilături, s.f. Faptul de a gâdila; senzaţie particulară provocată cuiva prin gâdilare. [var.: gâdilitúră s.f.] – Gâdila + suf. -ătură.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GÂDILĂTÚRĂ s. v. gâdilare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegâdilătúră s. f., g.-d. art. gâdilătúrii; pl gâdilătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.