- guşă
- GÚŞĂ, guşi, s.f. 1. (La păsări) Porţiune mai dilatată, în formă de pungă, a esofagului, în care alimentele stau câtva timp înainte de a trece în stomac. ♢ Compus: guşa-porumbului (sau -porumbelului) = a) plantă erbacee cu frunze opuse şi ascuţite, cu flori albe-verzui, cu fructul în formă de bobiţe negre (Cucubalus baccifer); b) plantă erbacee cu flori albe, cu fructul o capsulă (Silene cucubalus); c) odolean. 2. (La animalele amfibii) Pielea de sub maxilarul inferior, care ajută, împreună cu muşchii respectivi, la respiraţie. ♦ (La reptile) Bărbie. 3. (La oameni) Umflătură patologică formată în partea anterioară a gâtului prin mărirea glandei tiroide; boală care provoacă această umflătură. 4. Cută de grăsime care atârnă sub bărbie la unele persoane. 5. (fam.) Gât. ♦ Gâtlej. ♢ expr. A râde din guşă = a râde afectat, forţat. A vorbi din guşă = a) a vorbi gros; b) a vorbi afectat. 6. Partea de sub gât a unei blăni sau a unei piei. 7. (În sintagma) Guşă de conductă = cută care se formează uneori la curbarea unei ţevi. – lat. geusiae.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GUŞA-PORUMBÉLULUI s. v. odolean.Trimis de siveco, 17.03.2009. Sursa: SinonimeGÚŞĂ s. 1. (med.) guşă endemică = distrofie endemică tireopată; guşă exoftalmică v. boala lui Basedow. 2. (anat.) bărbie. (guşă la reptile.) 3. (ornit.) guşă-roşie v. măcăleandru. 4. (bot.) guşa-porumbelului = a) (Cucubalus baccifer) (reg.) plescaiţă, guşa-porumbului; b) (Silene cucubalus) (reg.) băşicoasă, guşa-porumbului.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegúşă s. f., art. gúşa, g.-d. art. gúşii; pl. guşiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGÚŞ//Ă guşăi f. 1) (la păsări) Porţiune dilatată (în formă de pungă) a esofagului, în care stă hrana înainte de a trece în stomac. ♢ guşăa-porumbelului (sau porumbului) a) plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori albe-verzui şi cu frunze negre, strălucitoare; b) plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, dispuse în panicul, şi cu fructe capsule. 2) (la animale amfibii) Porţiune de pe pielea maxilarului inferior, care ajută la respiraţie. 3) (la reptile) Bărbie, de obicei de altă culoare decât cea a corpului. 4) (la oameni) Umflătură (în partea de dinainte a gâtului) formată ca urmare a creşterii excesive şi patologice a glandei tiroide. 5) (la unii oameni) Cută de grăsime sub bărbie. 6) fam. Parte inferioară a gâtului; gâtlej. /<lat. geusialTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.