- guanină
- GUANÍNĂ s.f. (chim., biol.) Bază azotată purinică, prezentă în ţesuturi animale şi derivate organice. – Din fr. guanine.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98guanínă s. f. (sil. gua-), g.-d. art. guaníneiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGUANÍNĂ s.f. Substanţă azotată prezentă în ţesuturi animale şi derivate organice, intrând în structura acidului dezoxiribonucleic. [pron. gua-. / < fr. guanine].Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DNGUANÍNĂ, guaníne, s.f. Purină (C5H5N5O) care codează informaţia genetică în lanţul de polinucleotide (polinucleotid) al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. cf. adenină, citozină, timină şi uracil. (terminolog. ştiinţif., din guano (unde se întâlneşte cu precădere) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl., fr. guanine) [MW, TLF]Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: NeoficialGUANÍNĂ s. f. bază azotată purinică din structura acizilor nucleici. (< fr. guanine)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.