grădinăresc

grădinăresc: GRĂDINĂRÉSC, -EÁSCĂ, grădinăreşti, adj. Care aparţine grădinarului sau grădinăritului, privitor la grădinar sau la grădinărit. – Grădinar + suf. -esc.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

grădinărésc adj. m., f. grădinăreáscă; pl. m. şi f. grădinăréşti

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GRĂDINĂR//ÉSC grădinăresceáscă (grădinărescéşti) Care este caracteristic pentru grădinari; de grădinar. /grădinar + suf. grădinărescesc

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

grădinări — GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea (cultiva) unei grădini. – Din grădinar. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 grădinărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. grădinărésc … Dicționar Român
grădină — GRĂDÍNĂ, grădini, s.f. 1. Suprafaţă de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obţinerii unor produse; grădinărie. ♢ expr. O grădină de om = om plăcut, simpatic. 2. Suprafaţă de teren… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias