grupuleţ

grupuleţ
GRUPULÉŢ, grupuleţe, s.n. Diminutiv al lui grup; grupuşor. – Grup + suf. -uleţ.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GRUPULÉŢ s. grupuscul, grupuşor.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

grupuléţ s. n., pl. grupuléţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • grupuşor — GRUPUŞÓR, grupuşoare, s.n. Diminutiv al lui grup; grupuleţ. – Grup + suf. uşor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRUPUŞÓR s. v. grupuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  grupuşór s. n., pl. grupuşoáre …   Dicționar Român

  • grupuscul — GRUPÚSCUL s. v. grupuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  grupúscul s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GRUPÚSCUL s. n. (fam.) grup foarte mic, neînsemnat. (< fr. groupuscule) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”