- grupa
- GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup. ♦ tranz. A comasa. 2. refl. A se alătura unei mişcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 3. tranz. A împărţi, a repartiza în grupuri. – Din fr. grouper.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GRUPÁ vb. 1. v. aranja. 2. v. asocia. 3. v. comasa.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeGRUPĂ SECUNDÁRĂ s. v. subgrupă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegrupá vb., ind. prez. 1 sg. grupéz, 3 sg. şi pl. grupeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA GRUP//Á grupaéz tranz. 1) A face să se grupeze. 2) A împărţi în grupuri; a clasifica. 3) (întreprinderi) A uni într-o singură unitate (în vederea obţinerii unui randament mai mare); a comasa. /<fr. grouperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE GRUP//Á mă grupaéz intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se aduna în grup. 2) A adera la o mişcare pe baza comunităţii de idei, de concepţii sau scopuri. /<fr. grouperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) forma în grupuri. [< fr. grouper].Trimis de LauraGellner, 05.07.2006. Sursa: DNGRUPÁ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) reuni în grup. (< fr. grouper)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.