- groş
- GROŞ, groşi, s.m. Monedă străină de argint, care a circulat odinioară şi în Moldova; monedă de argint emisă de unii domni ai Moldovei. – Din germ. Groschen, pol. grosz.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GROŞ, groşi, s.m. Monedă străină de argint care a circulat odinioară si în Moldova. – germ. Groschen.Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRMgroş (monedă) s. m., pl. groşiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGROŞ groşi m. înv. 1) Monedă măruntă de argint care a circulat, în evul mediu, în unele ţări europene (Italia, Franţa, Polonia etc.). 2) Monedă rusească (egală la început cu două copeici, mai târziu egală cu o jumătate de copeică). 3) Monedă divizionară care a circulat în Polonia şi Austria. /<germ. Groschen, pol. groszTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgroş (gróşi), s.m. – Veche monedă care valora la început 1/48 dintr-o marcă de argint. A fost bătută în Mold. la sfîrşitul sec. XIV. lat. grossus, intrat în rom. prin intermediul pol. grosz, germ. med. grosse, germ. Grosch(en), cf. ngr. γρόσσο, bg., sb. groš, tc. guruş (Ronzvalle 122). – Der. groşiţă, s.f. (monedă divizionară de argint, de valoare variabilă), cf. pol. groszyk, sb., slov. grošič. Din tc. derivă dubletul înv. gruş, s.m. (monedă turcească de 40 de aspri).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.