- griv
- GRIV, -Ă, grivi, -e, adj. (pop.; despre câini, păsări etc.) Pătat cu alb şi negru; pestriţ, grivei. ♦ (Substantivat) Câine sau căţea cu blana de culoare pestriţă. ♢ expr. (E) departe griva de iepure, se spune cuiva care se află departe de adevăr. – Din bg. griv.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GRIV adj. v. pestriţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegriv adj. m., pl. grivi; f. sg. grívă, pl. gríveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGRIV grivă (grivi, grive) şi substantival (despre câini, păsări) Care este pătat cu alb şi negru. /<bulg. grivTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgriv (grívă), adj. – Cenuşiu, pestriţ, gri cu alb. – Mr. griv. bg. griv (DAR; Conev 97; Pascu, I, 196; Pascu, Beiträge, 35; Ruffini 98), cf. sb. grivast, ngr. γρίβος. – Der. grivei, s.m. (nume de cîine); grivan, s.m. (şobolan).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.