grevă

GRÉVĂ, greve, s.f. Încetare organizată a activităţii într-una sau mai multe întreprinderi, instituţii etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autorităţile să satisfacă unele revendicări (economice, politice etc.). ♢ Greva foamei = refuzul de a mânca, folosit de cineva în semn de protest. – Din fr. grève.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



grévă s. f., g.-d. art. grévei; pl. gréve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GRÉV//Ă grevăe f. Încetare voluntară şi colectivă a muncii organizată de salariaţi cu scopul de a obţine anumite revendicări. ♢ grevăa foamei refuzarea hranei (de o persoană sau de un grup de persoane) în semn de protest. /<fr. greve

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



GRÉVĂ s.f. Formă de luptă constând din încetarea organizată a lucrului cu scopul de a constrânge pe patroni sau guvernul să satisfacă unele revendicări economice sau politice. ♢ Greva foamei = refuz de a mânca, folosit ca manifestare de protest politic. [< fr. grève, cf. Place de la Grève – loc în Paris unde se adunau şomerii pentru a fi angajaţi].

Trimis de LauraGellner, 17.10.2007. Sursa: DN



GRÉVĂ s. f. formă organizată de luptă a salariaţilor din încetarea colectivă a activităţii, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicări. ♦ grevă generală = grevă care cuprinde toate unităţile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraş, dintr-o ţară etc.; grevă japoneză = grevă a salariaţilor care se face publică prin arborarea unei brasarde la braţul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea lucrului; grevă a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic. (< fr. grève)

Trimis de raduborza, 02.11.2008. Sursa: MDN