- gravita
- GRAVITÁ, gravitez, vb. I. intranz. A fi sau a se mişca în câmpul de gravitaţie al altui corp. ♦ fig. A evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (şi sub influenţa) cuiva sau a ceva. – Din fr. graviter.Trimis de gall, 03.11.2008. Sursa: DEX '98gravitá vb., ind. prez. 1 sg. gravitéz, 3 sg. şi pl. graviteázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA GRAVIT//Á gravitaéz intranz. 1) A se afla într-un câmp de gravitaţie. 2) A tinde spre un centru sau în jurul unui centru ca urmare a acţiunii legii de gravitaţie. 3) fig. A fi într-o anumită sferă de influenţă. /<fr. graviterTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGRAVITÁ vb. I. intr. A tinde către un punct în virtutea legii gravitaţiei. ♦ (Despre aştri) A se mişca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. ♦ (fig.) A tinde (spre). [< fr. graviter, cf. it., lat.t. gravitare].Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DNGRAVITÁ vb. intr. 1. a tinde către un punct în virtutea legii gravitaţiei. ♢ (despre aştri) a se mişca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. 2. (fig.) a evolua în vecinătatea unui punct, a tinde într-o anumită direcţie, a fi în jurul şi sub influenţa cuiva. (< fr. graviter)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.