- gong
- GONG, gonguri, s.n. Disc de metal care, lovit cu un ciocănel special, produce un sunet caracteristic, fiind întrebuinţat ca instrument muzical sau de chemare, de semnalizare. ♦ Sunet emis (ca semnal) de acest disc. – Din fr., engl. gong.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98gong s. n., pl. gónguriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGONG gonguri n. 1) Instrument de metal în formă de disc, care, fiind suspendat şi lovit cu un ciocănaş, produce un sunet caracteristic, folosit ca semnal (la teatru, radio, jocuri sportive etc.). 2) Sunet produs ca semnal de un astfel de instrument. /<fr., engl. gongTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGONG s.n. Disc de metal îndoit la margini, care se ţine atârnat şi, prin lovire cu un ciocan, produce un sunet caracteristic de clopot. ♦ Sunet de gong. [< fr. gong < cuv. malaiez].Trimis de LauraGellner, 03.07.2006. Sursa: DNGONG s. n. instrument muzical de percuţie constând dintr-un disc de metal uşor bombat, suspendat, care, lovit cu un ciocănel special, produce un sunet ca de clopot. (< fr., engl. gong)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.