- glosă
- GLÓSĂ, glose, s.f. 1. Explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere; spec. comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text. ♦ (La pl.) Totalitatea cuvintelor care alcătuiesc un glosar. 2. Formă fixă de poezie în care fiecare strofă, începând de la cea de-a doua, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, versul comentat repetându-se la sfârşitul strofei respective, iar ultima strofă reproducând în ordine inversă versurile primei strofe. – Din lat. glossa. cf. fr. g l o s e, it. g l o s s a, germ. G l o s s e.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98-GLÓSĂ2 elem. v. gloso-.Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDNGLÓSĂ s. comentariu, explicaţie, notă. (glosă la un text.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeGLÓSĂ s. v. limbă-de-mare.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeglósă s. f., g.-d. art. glósei; pl. glóseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGLÓS//Ă glosăe f. 1) Scurtă notă explicativă, care însoţeşte un cuvânt dificil sau un pasaj neînţeles dintr-un text; comentariu; adnotare. 2) Poezie de formă fixă, în care fiecare vers din prima strofă este comentat succesiv în strofele următoare, ultima strofă reproducând în ordine inversă versurile primei strofe. /<lat. glossa, fr. glose, germ. GlosseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGLÓSĂ s.f. 1. Explicaţia unui text obscur sau a unui cuvânt greu de înţeles. ♦ Comentariu, notă la un text. 2. Poezie cu formă fixă ale cărei versuri din prima strofă sunt comentate pe rând în câte o strofă următoare, ultima strofă conţinând aceleaşi versuri ca şi prima, însă în ordine inversă. [< fr. glose, cf. germ. Glosse, lat. glossa, gr. glossa].Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.