- gletui
- GLETUÍ, gletuiesc, vb. IV tranz. A acoperi (un perete) cu glet. – Din glet + suf. -uiTrimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
gletui
Look at other dictionaries:
gletuire — GLETUÍRE, gletuiri, s.f. Acţiunea de a gletui şi rezultatul ei; aplicarea unui strat de glet pe un perete tencuit, pentru a l nivela. – v. gletui. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
gletuitor — GLETUITÓR, OÁRE, gletuitori, oare, s.m. şi f. Munictor zidar sau zugrav care execută operaţia de gletuire. – Din gletui + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
