gionoate

gionoáte s.f. pl. – Picioare. – var. gionate. Origine incertă. După Drăganu, Dacor., III, 696-98, de la *genate, şi acesta din lat. *genuata. Numai în Munt. cf. REW 1999.

Trimis de blaurb, 23.10.2007. Sursa: DER