- anemonă
- ANEMÓNĂ, anemone, s.f. 1. (La pl.) Gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvara (Anemone); (şi la sg.) plantă care aparţine acestui gen. 2. (zool.; în sintagma) Anemonă-de-mare = actinie. – Din fr. anémone, lat. anemona.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ANEMONĂ-DE-MÁRE s. v. actinie.Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonimeanemónă s. f., g.-d. art. anemónei; pl. anemóneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficanemónă-de-máre s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficANEMÓN//Ă anemonăe f. Plantă erbacee cu frunze păroase şi cu flori mari de diferite culori, spontană sau cultivată ca plantă decorativă. /<fr. anémone, lat. anemonaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXANEMÓNĂ s.f. Plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase şi cu flori mari, albastre-violete; (pop.) dediţel. ♢ Anemonă de mare = actinie. [< fr. anémone, cf. it. anemone, lat. anemona].Trimis de LauraGellner, 01.03.2006. Sursa: DNANEMÓNĂ s. f. 1. plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase şi cu flori mari, de diferite culori; dediţel. 2. anemonă-de-mare = actinie. (< fr. anémone, lat., gr. anemone)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.