gherghir

GHERGHÍR, gherghire, s.n. (reg.) Beci sau cameră boltită (cu obloane metalice) în care se ascundeau odinioară obiectele de preţ spre a fi cruţate de incendiu sau de jaf. – Din tc. kârgir "clădire de piatră".

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



gherghír s. n., pl. gherghíre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



gherghír (-ruri), s.n. – Cameră boltită, beci. tc. karǵir "construcţie de piatră" (Şeineanu, II, 190; Lokotsch 1092). sec. XVIII, înv.

Trimis de blaurb, 15.10.2007. Sursa: DER