- geografie
- GEOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care studiază şi descrie învelişul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc. ♢ Geografie lingvistică = metodă de cercetare pe teren a graiurilor unei limbi, în care fenomenele de limbă înregistrate sunt cartografiate (cartografia). [pr.: ge-o-] – Din fr. géographie, lat. geographia.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GEOGRAFÍE s. geografia animalelor v. zoogeografie; geografia populaţiei v. antropogeografie; geografie antropologică v. antropogeografie; geografie umană v. antropogeografie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegeografíe s. f. (sil. ge-o-), art. geografía, g.-d. geografíi, art. geografíeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGEOGRAFÍE f. 1) Ştiinţă care se ocupă cu studiul învelişului globului pământesc sub toate aspectele (fizic, biologic, social etc.). geografie economică. geografie fizică. 2) Răspândire a ceva pe un teritoriu. /<fr. géographie, lat. geographiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGEOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care studiază şi descrie înfăţişarea scoarţei Pământului şi fenomenele care se produc la suprafaţa ei. ♢ Geografie lingvistică = metodă de cercetare a fenomenelor de limbă prin stabilirea pe bază de anchete pe teren a ariilor lor de răspândire. [gen. -iei, var. gheografie s.f. / cf. fr géographie, lat. geographia < gr. ge – pământ, graphein – a scrie].Trimis de LauraGellner, 07.04.2005. Sursa: DNGEOGRAFÍE s. f. ştiinţă care studiază şi descrie scoarţa terestră cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, biologic etc. şi fenomenele care se produc la suprafaţa ei. o geografie umană = antropogeografie; geografie lingvistică = metodă de cercetare a fenomenelor de limbă prin stabilirea ariilor lor de răspândire pe bază de anchete pe teren; geolingvistică. (< fr. géographie, lat. geographia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.