gebrea

gebreá, gebréle, s.f. (înv.) otreapă de şters; cârpă, zdreanţă.

Trimis de blaurb, 12.05.2006. Sursa: DAR



gebreá (-éle), s.f. – Cîrpă cu care se şterg caii. tc. cebre (Cihac, II, 579). sec. XVIII, îmv.

Trimis de blaurb, 12.10.2007. Sursa: DER