- galeş
- GÁLEŞ, -Ă, galeşi, -e, adj. (Despre ochi sau privire; p. ext. despre oameni; adesea adverbial). 1. Drăgăstos, duios. 2. Melancolic, trist. [var.: (reg.) gáliş, -ă adj.]. – Din bg. kaleš.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GÁLEŞ adj. v. drăgăstos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegáleş adj. m., pl. gáleşi; f. sg. gáleşă, art. gáleşa, pl. gáleşeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGÁLEŞ galeşă (galeşi, galeşe) 1) (despre ochi, privire, voci) Care este plin de dragoste; drăgăstos. 2) (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte o stare sufletească apăsătoare; plin de melancolie; melancolic. /<bulg. kalešTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgáleş (gáleşe), s.n. – (înv.) Varietate de pînză. germ. gallisch (DAR). sec. XVIII.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERgáleş (gáleşi), – 1. Iubitor, drăgăstos, duios. – 2. Melancolic. sl. (bg., sb.) galiti "a tînji", confundat cu sb. gao, gal(eša) "negru" , bg. kaleš "cu ochi negru", cf. mr., megl. caleş "(oaie) cu ochi negri", de unde ngr. ϰάλεσια, alb. kalješ, cf. galiţă. Influenţa lui kaleš este evidentă mai ales prin faptul că acest cuvînt se foloseşte aproape exclusiv cu privire la ochi. Totuşi, der. directă de la kaleš (Berneker 293; DAR), nu este probabilă; mai curînd este vorba de un der. de la vb. galiti, ca bg. galen "fraged", cu schimbare de suf. ca urmare a contaminării menţionate (cf. Lowë 50). – Der. îngălişat, adj. (rar, melancolic, trist).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.