ancombrament

ANCOMBRAMÉNT, ancombramente, s.n. Spaţiu necesar pentru montarea, aşezarea etc. unui utilaj, a unui obiect etc. – Din fr. encombrement.

Trimis de ana_zecheru, 08.02.2004. Sursa: DEX '98



ancombramént s. n., pl. ancombraménte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ANCOMBRAMÉNT s.n. (franţuzism) Îngrămădire care împiedică trecerea. ♦ (tehn.) Spaţiul ocupat de un obiect din punctul de vedere al gabaritului. [< fr. encombrement].

Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DN



ANCOMBRAMÉNT s. n. 1. (rar) afluenţă de oameni, materiale sau obiecte, care împiedică trecerea; îmbulzeală. 2. (tehn.) spaţiu ocupat de un obiect. (< fr. encombrement)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN