- fătătoare
- FĂTĂTOÁRE, (1) fătătoare, adj., (2) fătători, s.f. 1. adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (pop.; substantivat, f.) Organul genital al unor animale-femele. 2. s.f. (pop.) Loc unde fată animalele. – Făta + suf. -ătoare.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Fătătoare ≠ stearpăTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimefătătoáre adj. f., pl. fătătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficfătătoáre s. f., g.-d. art. fătătórii; pl. fătătóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFĂTĂTOÁRE1 fătătoare adj. şi substantival (despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. /a făta + suf. fătătoareătoareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFĂTĂT//OÁRE2 fătătoareóri f. pop. 1) Loc special amenajat unde fată animalele. 2) Organ genital al unor animale-femele. /a făta + suf. fătătoareătoareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXfătătoáre2 adj. f. sg. sau s.f. sg. (reg.) vacă, oaie, iapă, scroafă, capră aptă pentru reproducere, bună de prăsilă; mulgare, mulzare, mânzare, sugare, aplecătoare, matcă.Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.