- fătăciunat
- fătăciunát s.n. (înv.) socoteala (evidenţa) fătăciunilor (v.).Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
făta — FĂTÁ, pers. 3 fátă, vb. I. tranz. (Despre animale mamifere) A naşte, a face pui. – lat. fetare. Trimis de LauraGellner, 07.05.2004. Sursa: DEX 98 FĂTÁ vb. a face, a naşte, (prin Transilv.) a pui. (Vaca a făta un viţel.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român