- fărtălui
- fărtăluí, fărtăluiésc, vb. IV (reg.) a fărtoi (v.).Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
fărtălui
Look at other dictionaries:
fărtoi — fărtoí, fărtoiésc, vb. IV (reg.) 1. a da carul într o parte, apucându l de partea dindărăt; a cârmi carul din drum. 2. (refl.; despre sanie) a aluneca cu fundul într o parte din cauza drumului aplecat. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR … … Dicționar Român
fărtăluire — FĂRTĂLUÍRE s. f. v. fărtălui. [DAR] Trimis de gall, 12.01.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
fărtăluit — FĂRTĂLUÍT adj. v. fărtălui. [DAR] Trimis de gall, 12.01.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
