fălitor

FĂLITÓR, -OÁRE, fălitori, -oare, adj., s.m. şi f. (înv.) (Persoană) care linguşeşte, (om) linguşitor. – Făli + suf. -tor.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



fălitór adj. m., s. m., pl. fălitóri; f. sg. şi pl. fălitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FĂLIT//ÓR fălitoroáre (fălitoróri, fălitoroáre) şi substantival înv. (despre persoane) Care laudă în mod exagerat; care făleşte. /a făli + suf. fălitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX