făcăluire

FĂCĂLUÍRE, făcăluiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a făcălui şi rezultatul ei. – v. făcălui.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



făcăluíre s. f., g.-d. art. făcăluírii; pl. făcăluíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic