- fute
- fúte (fut, futút), vb. – A copula. – Mr. futire, megl. fut. lat. fut(u)re (Puşcariu 692; Candrea-Dens., 707; REW 3622), cf. it. fottere, prov., cat. fotre, fr. foutre, sp. hoder, port. foder. – Der. futai, s.n. (arg., copulaţie, coit); futevînt, s.m. (codobatură; leneş, trîndav), cf. it. fottivento ""nume dat mai multor păsări, ca Caprimulgus europaeus, Hydrochelidon nigra, etc." (G. R. Riegler, Miscellanea Schuchardt, 8, explică acest nume prin credinţa populară că anumite fiinţe se reproduc fără coit; ipoteză greu de aplicat pentru păsări).Trimis de blaurb, 20.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.