- furcea
- furceá s.f. (reg.) 1. furcă mică. 2. furca sau piscul carului.Trimis de blaurb, 11.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
furcea
Look at other dictionaries:
furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… … Dicționar Român
