fumui

FUMUÍ, pers. 3 fumuieşte, vb. IV. intranz. impers. (Rar) A se înfăţişa cu un aspect tulbure, ca de fum. – Fum + suf. -ui.

Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



fumuí vb., ind. prez. 3 sg. fumuiéşte, imperf. 3 sg. fumuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. fumuiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic