frapa

FRAPÁ, frapez, vb. I. tranz. 1. A se impune atenţiei cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. 2. A răci şampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheţii. – Din fr. frapper.

Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98



FRAPÁ vb. a surprinde, a şoca, (fig.) a izbi. (M-a frapa înfăţişarea lui.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



frapá vb., ind. prez. 1 sg. frapéz, 3 sg. şi pl. frapeáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A FRAP//Á frapaéz tranz. livr. 1) A impresiona puternic prin caracteristici ieşite din comun. 2) A răci cu ajutorul gheţii. frapa vinul. /<fr. frapper

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FRAPÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic şi repede, punând gheaţă de jur-împrejurul unui vas în care se află un preparat sau o băutură sau prin introducerea acestuia pentru scurt timp în refrigerator; din fr. frapper; dacă la gheaţă se adaugă sare pentru a-i mări puterea de răcire, se numeste a sangla, din fr. sangler; cocteilurile se frapează prin agitare cu gheaţă în shaker.

Trimis de gal, 20.06.2005. Sursa: DGE



FRAPÁ vb. I. tr. 1. A sări în ochi, a izbi, a surprinde. 2. A răci băuturi alcoolice cu ajutorul gheţii. [< fr. frapper].

Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DN



FRAPÁ vb. tr. 1. a sări în ochi, a izbi, a impresiona, a surprinde. 2. a răci băuturi alcoolice cu gheaţă. 3. (tehn.) a presa după sinterizare două piese metalice. (< fr. frapper)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



frapá (frapéz, frapát), vb. – 1. A atrage atenţia. – 2. A răci, a pune la gheaţă. – fr. frapper. – Der. frapant, adj.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER