fraier

FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [pr.: fra-ier] – Din germ. Freier "pretendent (la mâna cuiva)".

Trimis de zaraza_joe, 14.01.2008. Sursa: DEX '98



FRÁIER adj. v. credul, naiv, prost.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



fráier s. m., adj. m. (sil. fra-ier), pl. fráieri; f. sg. fráieră, g.-d. art. fráierei, pl. fráiere

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FRÁIER fraieri m. 1) Persoană care nu poate profita de anumite împrejurări; om nedescurcăreţ; prost. 2) Persoană care iese din comun prin îmbrăcăminte şi ţinută extravagantă. [Sil. fra-ier] /<germ. Freier

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FRÁIER, -Ă s. m. f., adj. (om) prost, care nu ştie să profite într-o anumită împrejurare. (< germ. Freier)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



fráier (fráieri), s.m. – 1. (arg.) Om prost, care este furat sau de la care se obţine vreun avantaj. – 2. (arg.) Ins, tip. germ. Freier "pretendent, logodnic" (Graur, GS, VI, 335), cf. pol. frajerz "logodnic" (Graur, BL, IV, 82), ceh. frajer (Berneker 283), cr. frajar. Semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este întotdeauna tras pe sfoară. După Vasiliu, GS, VII, 114, din germ. Freiherr "domn". Der. fraieri, vb. (a înşela, a trage pe sfoară, a escroca); fraiereală, s.f. (escrocherie; lenevie); fraiereşte, adv. (ca pungaşii).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER