- fractură
- FRACTÚRĂ, fracturi, s.f. 1. (med.) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, p.ext. a unui membru al corpului. 2. (tehn.) Suprafaţă neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (geol.) Falie. – Din fr. fracture, lat. fractura.Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FRACTÚRĂ s. (MED.) ruptură, (pop.) frântură. (fractură unui os, a unui membru.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefractúră s. f., g.-d. art. fractúrii; pl. fractúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFRACTÚR//Ă fracturăi f. 1) Leziune constând în ruperea unui os sau a unui membru. 2) Loc al acestei leziuni. 3) Ruptură în scoarţa terestră apărută ca urmare a mişcărilor tectonice verticale; falie. /<fr. fracture, lat. fracturaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRACTÚRĂ s.f. Ruptură a unui os, (p. ext.) a unui membru al corpului. ♦ Suprafaţă neregulată care apare la ruperea sau spargerea unui obiect. ♦ Falie. [< fr. fracture, cf. lat. fractura < frangere – a rupe].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRACTÚRĂ s. f. 1. ruptură violentă a unui os sau cartilaj. ♢ (fig.) ruptură, despărţire. 2. casură. 3. falie. (< fr. fracture, lat. fractura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.