- fortuit
- FORTUÍT, -Ă, fortuiţi, -te, adj. (livr.) Venit pe neaşteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.Trimis de paulroman, 02.06.2008. Sursa: DEX '98FORTUÍT adj. v. incidental, întâmplător, neaşteptat, neprevăzut.Trimis de siveco, 12.11.2008. Sursa: Sinonimefortuít adj. m., pl. fortuíţi; f. sg. fortuítă, pl. fortuíteTrimis de siveco, 14.09.2006. Sursa: Dicţionar ortograficFORTUÍ//T fortuittă (fortuitţi, fortuitte) livr. Care are loc pe neaşteptate; întâmplător; inopinat; accidental; incidental. [Sil. -tu-it] /<fr. fortuit, lat. fortuitusTrimis de siveco, 21.03.2008. Sursa: NODEXFORTUÍT, -Ă adj. Venit pe neaşteptate; neprevăzut, întâmplător, inopinat. [pron. -tu-it. / cf. fr. fortuit, lat. fortuitus].Trimis de LauraGellner, 14.09.2006. Sursa: DNFORTUÍT, -Ă adj. neprevăzut, întâmplător, venit pe neaşteptate; inopinat. o (jur.) caz fortuit = eveniment independent de culpa debitorului, care îl împiedică să-şi execute o obligaţie. (< fr. fortuit, lat. fortuitus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.